Articole

PROCEDURA ADMINISTRATIV-JUDICIARA A LIBERARII CONDITIONATE

Liberarea conditionata constituie una dintre modalitatile de individualizare a executarii pedepselor privative de libertate. Aceasta forma este 1mai larga si mai eficienta, ea conducand la o reducere a executarii pedepsei inchisorii intr-un loc de detentie si la o liberare inainte de executarea pedepsei stabilita de instanta. Ea are avantajul ca se efectueaza in faza de executare a pedepsei inchisorii, cand condamnatul este sub observatia administratiei penitenciarului, care-l poate cunoaste mai bine si mai profund, dupa conduita lui, dupa munca prestata si dupa unele semne reale de indreptare. Aceasta individualizare poate fi mai aproape de realitate si de particularitatile condamnatuluii.

Sediul materiei se afla in dispozitiile art. 59, 591 si 60 din Codul Penal, art. 450 din Codul de Procedura Penala si art. 75-77 din Legea 275/2006 privind executarea pedepselor si masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal.

Liberarea conditionata este reglementata in lege in asa fel incat sa nu stirbeasca autoritatea hotararii judecatoresti definitive privind condamnarea la pedeapsa la executarea intr-un loc de detentie. Astfel, daca s-a aplicat pedeapsa inchisorii, ea, teoretic, trebuie executata integral, iar daca aceasta pedeapsa se reduce prin acordarea liberarii conditionate, reducerea trebuie facuta tot in mod legalii. De asemenea ea nu poate fi acordata in mod legal pentru toti condamnatii, ci doar dupa indeplinirea unor conditii subiective legate de executarea unei fractiuni din pedeapsa, de munca prestata, de conduita acestuia in timpul executarii pedepsei, de gradul de reeducare; se va tine seama de astfel de elemente care determina daca acesta merita, si face dovada posibilitati de reintegrare sociala.

CONDITII

1. Conditia executarii efective a unei parti din pedeapsa

O astfel de conditie este importanta deoarece liberarea isi poate atinge scopul numai daca se verifica o perioada activitatea si comportarea condamnatilor. Numai in timpul executarii pedepsei se poate aprecia daca condamnatul munceste, daca prezinta progrese in indreptarea pentru o reintegrare sociala. De asemenea posibilitatea aplicarii liberarii conditionate a executarii pedepsei de la inceputul executarii acesteia, ar lipsi decizia instantei de autoritatea solutiei pronuntate, privarea de libertate ar deveni un atribut al Administratiei penitenciare; pronuntarea unei astfel de solutii fiind astfel lipsita de impactul psihologic, notiunea de pedeapsa fiind mult depreciata. Ori atata timp cat instanta a considerat ca reeducare si reintegrarea sociala poate fi realizata doar prin privare de libertate si supunerea la regimul de munca si reintegrare penitenciara, atunci acestea trebuie aduse la indeplinire ca atare.

Astfel dispozitiile art. 59 cod penal, liberarea conditionata poate fi acordata dupa executarea "a cel putin doua treimi din durata pedepsei in cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani sau trei patrimi in cazul pedepselor ce depasesc 10 ani", iar in cazul infractiunilor savarsite din culpa, art. 591 statueaza ca cel condamnat "poate fi eliberat conditionat inainte de executare in intregime a pedepsei, dupa ce a executat cel putin jumatate din durata pedepsei in cazul inchisorii ce nu depaseste 10 ani sau cel putin doua treimi in cazul pedepselor ce depasesc 10 ani". Art. 60 alineat 2 cod penal statueaza si cazuri speciale pentru acordarea liberarii conditionate, astfel "cei condamnati in timpul minoritatii, cand ajung la varsta de 18 ani, precum si condamnatii trecuti de varsta de 60 de ani pentru barbati si de 55 de ani pentru femei, pot fi liberati conditionat, dupa executarea unei treimi din durata pedepsei in cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani sau a unei jumatati in cazul inchisorii mai mari de 10 ani". De asemenea, alineatul 3 al aceluiasi articol prevede pentru aceste persoane, in cazul condamnarilor pentru savarsirea unei infractiuni din culpa, ca ele "pot fi liberate conditionat dupa executarea unei patrimi din durata pedepsei in cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani sau a unei treimi in cazul inchisorii mai mari de 10 ani". Cand condamnatul executa mai multe pedepse cu inchisoare, care nu se contopesc, fractiunile de pedeapsa se socotesc in raport cu totalul pedepselor.

2. CONDITIA STARUINTEI IN MUNCA

Aceasta conditie este necesara fiindca dupa existenta ei se poate aprecia daca dupa punerea in libertate cel condamnat se va reintegra social intr-un colectiv, isi va asigura prin mijloace cinstite cele necesare traiului si nu va recurge din nou la mijloace antisociale. Astfel art. 75 din Legea 275/2006 statueaza ca "persoana condamnata care este staruitoare in munca, disciplinata si da dovezi temeinice de indreptare, tinandu-se seama si de antecedentele sale penale, poate fi liberata conditionat inainte de executarea in intregime a pedepsei". Staruinta in munca se va aprecia dupa felul cum condamnatul respecta obligatiile, programul si calitatea muncii. Disciplina condamnatului inseamna comportare atenta si respectoasa cu superiorii, sustinere si ajutor pentru alti condamnati in munca. De asemenea si art. 59 cod penal arata ca doar condamnatul care este staruitor in munca poate fi liberat conditionat inainte de executarea in intregime a pedepsei. in scopul stimularii condamnatului in spiritul muncii si al reintegrarii, legiuitorul a prevazut masuri speciale pentru calcului zilelor de munca, calcul ce poate duce la reducerea perioadei de incarcerare. Astfel art. 76 din Legea 275/2006 arata ca "pedeapsa care este considerata ca executata pe baza muncii prestate sau a instruirii scolare si formarii profesionale, in vederea acordarii liberarii conditionate, se calculeaza dupa cum urmeaza:

1. in cazul in care se presteaza o munca remunerata in conditiile prevazute in art. 59 alin. (1) si (2), se considera 5 zile executate pentru 4 zile de munca, in cazul condamnatilor majori, si 3 zile executate pentru 2 zile de munca, in cazul condamnatilor minori si tineri;
2. in cazul in care se presteaza o munca neremunerata in conditiile prevazute in art. 59 alin. (1) si (2), se considera 4 zile executate pentru 3 zile de munca, in cazul condamnatilor majori, si 2 zile executate pentru o zi de munca, in cazul condamnatilor minori si tineri;
3. in cazul in care munca este prestata in conditiile prevazute in art. 59 alin. (3), se considera 4 zile executate pentru 3 zile de munca;
4. in cazul in care munca este prestata in conditiile prevazute in art. 59 alin. (4), se considera 3 zile executate pentru 2 nopti de munca;
5. in cazul participarii la cursuri de scolarizare sau de calificare ori recalificare profesionala, se considera 30 de zile executate pentru absolvirea unui semestru scolar si 15 zile executate pentru absolvirea unui curs de calificare ori recalificare profesionala;
6. in cazul elaborarii de lucrari stiintifice publicate sau inventii si inovatii brevetate, se considera 3 zile executate pentru 2 zile de munca.

Art. 60 din codul penal prevede si liberarea conditionata in cazuri speciale, astfel "condamnatul care, din cauza starii sanatatii sau din alte cauze, nu a fost niciodata folosit la munca ori nu mai este folosit, poate fi liberat conditionat dupa executarea fractiunilor de pedeapsa aratate in art. 59 sau, dupa caz, in art. 591, daca da dovezi temeinice de disciplina si de indreptare. Aceasta derogare este esentiala pentru a se asigura egalitatea de sanse, inlaturarea discriminarilor, si oferirea tuturor condamnatilor posibilitatea accederii la procedura liberarii conditionate. Este o situatie speciala a celor ce nu presteaza munca din motive obiective, fine datorita sanatatii fine datorita varstei. Astfel, comisia de propuneri din penitenciar si instanta au obligatia de a stabili, in fiecare caz concret, cu privire la condamnat, daca acesta indeplineste conditiile necesare.

3. CONDITIA DISCIPLINEI

Rezulta din dintr-o comportare constanta, permanenta, rezultata din fapte definitorii pentru personalitatea condamnatului si care nu se confunda cu numarul rapoartelor de sanctionare ori recompensare sau al caracterizarilor pozitive ori negativeiii. Disciplina rezulta din modalitatea in care condamnatul intelege sa respecte si sa se supuna ansamblului regulamentelor de ordine interioara, si nu doar celor care reglementeaza conditiile de munca. Orientarea condamnatului spre un respect fata de disciplina interioara ajuta la aprecierea de catre comisia de liberari, modalitatea in care acesta va respecta regulile sociale in vederea reintegrarii sociale.

4. CONDITIA EXISTENTI UNOR DOVEZI TEMEINICE DE INDREPTARE

Dovezile temeinice de indreptare constituie, prin esenta lor, o transformare calitativa pe plan psihologic, rezultata din indeplinirea tuturor obligatiilor privitoare la munca si disciplina. Temeinica indreptare consta in redresarea morala a infractorului, obiectiva in statornicia ei, in indeplinirea in tocmai a tuturor obligatiilor ce-i revin, altele decat cele legate de munca productiva normala (sarcini gospodaresti, munci neremunerate etc.), in participarea efectiva si receptiva la activitatile planificate, in cadrul carora poate sa-si manifeste un simplu regret pentru fapt savarsita, ci dorinta sincera de a indrepta prejudiciul adus cat si prin aportul la reeducarea altor condamnatiiv. Aceasta necesitate a existentei dovezilor temeinice de indreptare este evocata de dispozitiile art. 75 din Legea 275/2006. Despre un condamnat se poate sustine ca prezinta dovezi temeinice de indreptare atunci cand are o comportare care, in comparatie cu trecutul lui, reprezinta o imbunatatire evidenta in sensul renuntarii al unele deprinderi rele cum ar fi: bautura, certuri, indisciplina. De asemenea, rezultatele bune in munca, plata despagubirilor civile, participarea la actiuni organizate de penitenciar, promisiuni sincere ca dupa eliberare va ajuta sa repare unele urmari rele ale faptei sale.

5. APRECIEREA PROPOZABILITATII IN FUNCTIE DE ANTECEDENTELE PENALE

Este o conditie subliniata de dispozitiile art. art. 75 din Legea 275/2006 si art. 59 din codul penal, unde se arata ca "tinandu-se seama si de antecedentele penale", condamnatul poate fin liberat conditionat. Aceasta dispozitie are un caracter supletiv atata timp cat legea nu distinge care este modalitatea in care se va face aprecierea acestor antecedente penale si nici influenta pe care acestea o vor avea in aprecierea pretendentului ca fiind propozabil sau nu pentru a putea fin liberat conditionat. Nu exista nici un calcul pentru a diminua sau majora perioada necesara accederii la aceasta procedura in functie de cuantumul sau gravitatea antecedentelor penal. Ne alaturam opiniei conform careia a se tine seama de antecedentele penale inseamna o exigenta mai mare in aprecierea dovezilor de indreptare, de buna comportare, de staruinta mai intensa in munca. Existenta antecedentelor penale, fiind elemente preexistente incarcerarii, nu pot duce, datorita numai existentei lor, la refuzul liberarii conditionate a condamnatului care indeplineste toate conditiile stabilite de lege cu privire la pedeapsa efectiv executata si la dovezile temeinice de indreptarev.

PROCEDURA DE ACORDARE A LIBERARII CONDITIONATE

Promovarea acestei proceduri poate fi facuta fie din oficiu, la propunerea comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, fie expre, la cererea condamnatului. Aceasta concluzie poate fi desprinsa din dispozitiile art. 450 al codului de procedura penala ne arata ca "Liberarea conditionata se dispune, la cererea sau la propunerea facuta potrivit dispozitiilor legii", precum si din dispozitiile art. 77 din Legea 275/2006.

Din oficiu, comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, sub supravegherea judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, in calitate de presedinte, examineaza situatia fiecarui condamnat in parte pentru a vedea daca sunt intrunite conditiile necesare propozabilitatii. in cazul in care constata, tinand seama de fractiunea din pedeapsa efectiv executata si de partea din durata pedepsei care este considerata ca executata pe baza muncii prestate, de conduita persoanei condamnate si de eforturile acesteia pentru reintegrarea sociala, in special in cadrul activitatilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, al instruirii scolare si al formarii profesionale, de responsabilitatile incredintate, de recompensele acordate, de sanctiunile disciplinare aplicate si de antecedentele sale penale, propune liberarea conditionata. Aceasta propunere se consemneaza intr-un proces verbal motivat, impreuna cu documentele care atesta mentiunile cuprinse in procesul-verbal, se inainteaza judecatoriei in a carei circumscriptie se afla locul de detinere si se comunica persoanei condamnate.

In cazul in care comisia constata ca persoana condamnata nu intruneste conditiile pentru a fi liberata conditionat, intocmeste un proces verbal motivat, fixand totodata un termen pentru reexaminarea situatiei acestuia, care nu poate fi mai mare de un an. Totodata, comisia comunica procesul-verbal persoanei condamnate si ii aduce la cunostinta acesteia, sub semnatura, ca se poate adresa direct instantei cu cerere de liberare conditionata.

Cand persoana condamnata se adreseaza direct instantei, cerand liberarea conditionata, odata cu cererea se trimite de catre comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, si procesul-verbal intocmit de aceasta, impreuna cu documentele care atesta mentiunile cuprinse in acesta. in vederea solutionarii cererii de liberare conditionata a persoanei condamnate sau a propunerii formulate de comisie, instanta poate consulta dosarul individual al persoanei condamnate. Cand instanta constata ca nu sunt indeplinite conditiile pentru acordarea liberarii conditionate, prin hotararea de respingere fixeaza termenul dupa expirarea caruia propunerea sau cererea va putea fi reinnoita. Termenul nu poate fi mai mare de un an si curge de la ramanerea definitive a sentintei de respingere a cererii de liberare provizorie.